Coeficientul de inteligenţă al adolescenţilor se poate schimba considerabil în câţiva ani

IQ-ul unui adolescent poate să crească sau să scadă cu aproximativ 20 de puncte în doar câţiva ani, relevă un nou studiu, care sugerează că nivelul de inteligenţă al tinerilor nu rămâne fix.

Autorii studiului, cercetătorii de la Colegiul Universitar din Londra, au mai descoperit şi că fluctuaţiile IQ-ului corespund cu unele mici schimbări fizice ale unor arii din creier, asociate cu o serie de activităţi intelectuale. Totuşi, studiul nu a putut să arate clar care sunt cauzele şi efectele acestui fenomen.

Specialiştii anunţă că dacă această constatare este adevărată, atunci ea semnalează că factorii de mediu au capacitatea de a schimba creierul şi implicit inteligenţa, într-o perioadă realativ scurtă.
Pentru a înţelege mai bine inteligenţa, cercetătorii au studiat 33 de adolescenţi britanici ai căror IQ a variat de la 80 la 140 de puncte. Subiecţii au fost examinaţi odată în 2004, cu ajutorul unor teste standardizate de măsurarea inteligenţei şi apoi în 2008, folosind tehnici de imagistică prin rezonanţa magnetică.

Analizând separat nivelul de inteligenţă verbală şi nonverbală, specialiştii au constatat că aspectele fundamentale ale inteligenţei se pot schimba semnificativ chiar şi atunci când, în ansamblu, scorul IQ rămâne relativ constant.

O cincime dintre subiecţii studiului au înregistrat fluctuaţii. IQ-ul verbal al unui adolescent a crescut de la 120, la vârsta de 13 ani, la 138, când a împlinit 17 ani, în timp ce IQ-ul nonverbal a scăzut sub medie, de la 103 la 85.

Fluctuaţiile nivelului de inteligenţă verbală par să fie legate de o arie din creier responsabilă cu vorbirea, pe când cele ale inteligenţei nonverbale sunt asociate cu o parte a creierului implicată în controlul motor.

În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că experienţele de viaţă, activitatea de zi cu zi pot determina modificări la nivelul creierului, pe măsură ce reţelele sinapselor neuronale se dezvoltă ca răspuns al activităţii sau se atrofiază în lipsa utilizării.

Mai mulţi neurologi consideră că modificările de la nivelul creierului ar putea reflecta ritmul normal de creştere şi că schimbările invocate de autorii studiului se datorează inconstanţei testelor.
Alţi experţi, însă, au fost încrezători în rezultatele studiului, susţinând că variaţiile inteligenţei ar fi fost dovezi ale impactului neuronal pe care îl are experienţa.