luni, 21 mai 2012

Antibiotice.Ştiaţi că…


Stim ca e bine sa ne luam antibioticul la timp, conform indicatiilor medicului, ca nu trebuie sa intrerupem tratamenul pentru ca nu va avea efectul scontat asupra organismului nostru. Ceea ce cunoastem mai putin sunt mecanismele care duc la rezistenta bacteriilor la antibiotice. Antibioticele au salvat si salveaza vieti, dar ele nu pot distinge intre bacteriile “bune” si cele “rele” . In acelasi timp, numarul de antibiotice noi a scazut semnificativ in ultimii ani.
1. Cum are loc rezistenta la antibiotice a bacteriilor
Rezistenta bacteriana la antibiotice este produsa de schimbari in ADN-ul bacteriei numite mutatii. O bacterie cu o mutatie poate supravietui si reproduce milioane de alte bacterii care sunt rezistente la antibiotic, intr-o singura zi.
Rezistenta la antibiotice este rezultatul actiunilor genetice printre care amintim:
•    Mutatia. O celula bacteriana poate deveni rezistenta la un antibiotic printr-o singura mutatie (one-step mutation). Astfel rezistenta la streptomicina poate fi dobandita prin alterarea unei proteine ribozomiale, iar schimbarea unui singur aminoacid din dehidropteroat-sintetaza, enzima necesara sintezei de acid folic, scade afinitatea bacteriei pentru sulfamide. Rezistenta se poate instala si prin mutatii succesive (multistep) ca, de exemplu, rezistenta la penicilina a gonococului.
•    Conjugarea. Mecanismul cel mai frecvent prin care se instaleaza rezistenta la antibiotice la bacilii gram negativi, este transferul plasmidelor de rezistenta (sau plasmide R) de la o bacterie la alta. Acest tip de ‘rezistenta infectioasa’ sau ‘epidemica’ transmisibila printre bacterii a fost descrisa pentru prima oara de cercetatori japonezi, la tulpinile de Shigella. In 1968, 12.500 de persoane din Guatemala au murit in timpul unei epidemii de diaree Shigella, cand bacteria a dobandit rezistenta la 4 antibiotice.
2.   Descoperirea de antibiotice noi a scazut in mod semnificativ.
Dezvoltarea de antibiotice noi a devenit prea scumpa pentru companiile farmaceutice, raportata la profitabilitatea anticipata. In acelasi timp, guvernele au redus investitiile in boli infectioase, pentru ca, in mare parte, acum sunt privite ca boli tratabile. Aceste lucruri au dus la un declin in descoperirea de antibiotice. Aceasta inseamna ca, in urmatorii 10 ani, nu vor aparea pe piata noi clase de antibiotice.
3.  Ceaiul verde stimuleaza actiunea anti-bacteriana a antibioticelor.
Cercetatorii de la Universitatea din Alexandria, Egipt, au descoperit ca ceaiul verde poate face antibioticul de 3 ori mai eficient in lupta impotriva bacteriilor.
4.  Antibioticele nu pot distinge intre bacteriile “bune” si cele “rele”
Exista un echilibru delicat intre miliardele de bacterii din interiorul tractului nostru digestiv. Bifido din intestinul gros si Lactobacillus acidophilus din gura, intestinul subtire si vagin ne protejeaza impotriva infectiei cu alte bacterii. Utilizarea de antibiotice pe termen lung, in special antibiotice cu spectru larg, poate perturba grav ecologia normala a corpului si ne face mai sensibili la alte bacterii si la infectii virale si parazitare.
5.  Mai multe antibiotice sunt folosite pe animale decat pe oameni, cu efecte pe termen lung asupra sanatatii populatiei.
OMS spune ca mai mult de jumatate din productia globala este utilizata pe animalele de ferma. In ultimii 30 de ani utilizarea medicamentelor de tip penicilina pe animale de ferma a crescut cu 600%, iar utilizarea  tetraciclinelor cu 1.500%. Antibioticele sunt utilizate in principal la porci si gaini.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu