Vreau sa citesti o povestire foarte interesanta extrasa din cartea "Conducta de milioane" de Burke Hedges, pentru a-ti intipari mai bine in minte cele mai importante principii, care te vor conduce spre libertatea financiara.
"Au fost odata ca niciodata, candva, tare demult, doi veri tineri si ambitiosi care se numeau Pablo si Bruno si care locuiau unul langa celalalt, intr-un satuc italian.
Cei doi erau prieteni la catarama. Ei aveau vise marete. Vorbeau fara incetare despre cum, intr-o buna zi, intr-un fel sau altul, vor ajunge cei mai avuti oameni din sat. Amandoi erau ageri la minte si muncitori. Nu aveau nevoie, decat de o oportunitate.
Si, iata ca intr-o buna zi ocazia s-a ivit. Taranii din sat, s-au hotarat sa tocmeasca pe cineva care, sa care apa de la raul din apropiere pana la un bazin aflat in piata din mijlocul satului.
I-au ales pe Pablo si Bruno. Fiecare a apucat cate doua galeti si au pornit-o spre rau. Pana la sfarsitul zilei, rezervorul din sat era plin ochi. Inteleptul satului le-a platit un banut pentru fiecare galeata de apa.
"Iata ca ni s-a indeplinit visul", a exclamat Bruno. "Nu-mi vine sa cred ce noroc avem!"
Dar Pablo, nu era prea convins de acest lucru. Il durea spatele si avea mainile ranite de la caratul galetilor grele. Se gandea cu groaza la faptul ca trebuia sa se trezeasca a doua zi dimineata si sa o ia de la capat. Si a jurat ca va gasi un mod mai bun, sa aduca apa de la rau in sat.
"Bruno, am un plan", i-a zis Pablo prietenului sau a doua zi de dimineata. "In loc sa ne spetim carand galeti de colo pana colo, pentru cativa banuti pe zi, hai mai bine sa construim o conducta de la rau pana la sat."
Bruno s-a oprit in drum, de parca ar fi fost traznit... "O CONDUCTA !? Da' cine a mai auzit de asa ceva?", a tipat Bruno. ...
"Gandeste-te putin", continua Pablo, "am putea sa castigam un mic procent din fiecare litru de apa care trece prin aceasta conducta. Cu cat curge mai multa apa prin conducta, cu atat mai multi bani vor curge in buzunarele noastre."
"Avem o slujba minunata Pablo ! " spuse Bruno. "Pot sa car 100 de galeti pe zi. La un banut galeata, asta face un galben pe zi ! Sunt bogat ! Pana la sfarsitul saptamanii, imi pot lua o pereche de incaltari noi. Pana la sfarsitul lunii, o vaca, iar in sase luni imi ridic o coliba noua. Avem cea mai buna slujba din sat. Ne-am asigurat pe viata, ia mai fugi de-aici cu conductele tale ! "
Dar Pablo nu se pierdu' asa repede cu firea. Pablo, urma sa munceasca o parte din zi carand galeti, iar restul zilei si la sfarsit de saptamana avea sa lucreze la construirea conductei. Stia ca avea sa fie tare greu sa sape un sant in pamantul stancos, dar avea o dorinta puternica de a reusi.
Fiindca era platit la galeata, stia ca la inceput va castiga mai putin. Mai stia si ca ii va lua un an, poate chiar doi, inainte sa inceapa sa se bucure de profitul pe care i-l va aduce conducta. Dar Pablo credea in visul lui si s-a pus pe treaba.
Bruno si satenii, cand il vedeau pe Pablo cum sapa in pamantul stancos, au inceput sa rada de el si l-au poreclit, "Pablo, omul-conducta".
Pe cand Bruno lenevea in hamac serile si la sfarsit de saptamana, Pablo sapa mereu la conducta lui. In primele luni, Pablo nu prea avea cu ce sa se mandreasca, de pe urma muncii lui. Era o treaba anevoioasa, chiar mai grea decat a lui Bruno, caci Pablo lucra si serile, si la sfarsit de saptamana. Dar Pablo isi spunea mereu ca visele de maine, se construiesc prin sacrificiile de astazi. Sapa zi dupa zi, palma cu palma.
In sfarsit, dupa cativa ani, conducta a fost gata. Pablo nu a mai fost nevoit sa care apa. Apa ajungea in sat, fie ca el muncea sau nu. Apa curgea cand Pablo manca. Apa curgea cand Pablo dormea. Apa curgea la sfarsit de saptamana, cand Pablo se distra. Si cu cat curgea mai multa apa in sat, cu atat mai multi bani curgeau in buzunarele lui Pablo !
Pablo, omul-conducta ajunse sa fie cunoscut ca Pablo facatorul de minuni. Satenii, il laudau pentru viziunea lui si il implorau sa candideze la functia de primar. Dar Pablo, a inteles ca ceea ce realizase el nu era o minune, ci era pur si simplu prima etapa a unui vis maret.
Pablo avea planuri care depaseau cu mult granitele satului. Pablo si-a propus, sa formeze echipe de muncitori si sa construiasca conducte in intreaga lume ! "
Ce vroia Bruno? Bruno vroia sa fie platit in fiecare zi, pentru munca pe care o facea in fiecare zi.
Ce vroia Pablo? Pablo vroia sa munceasca o singura data si sa primeasca mereu bani pentru munca depusa, indiferent daca mai muncea sau nu.
Tu cum vrei sa fii? La fel ca Bruno, sa primesti plata numai cand mergi la serviciu ? sau la fel ca Pablo, sa muncesti o data, apoi sa primesti mereu plata, indiferent daca muncesti sau nu?
Sa spunem ca, intr-o buna zi, Bruno se imbolnaveste si nu mai poate cara galeti. Mai este platit in acea zi? NU, pentru ca Bruno primeste bani pentru munca pe care o face el personal in fiecare zi. Cu alte cuvinte, daca Bruno se opreste din caratul galetilor, nu mai este platit.
Dar daca, intr-o buna zi, Pablo se imbolnaveste. Mai este platit in acea zi? DA, pentru ca Pablo este platit pentru munca inteligenta pe care a facut-o in trecut. Cu alte cuvinte, Pablo primeste bani chiar daca este bolnav, plecat in vacanta sau doarme, pentru ca a construit un sistem care lucreaza pentru el 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana.
Cred ca intelegi care este pericolul cand cari galeti: venitul tau este unul temporar. Cand nu mai cari galeti, nu mai primesti bani. Cand se termina vacanta si concediul medical, daca nu mai poti cara galeti, nu mai primesti bani.
Pune-ti urmatoarea intrebare: Cata siguranta exista in slujba unui carator de galeti?
Hai sa luam exemplul unui liber-profesionist care isi exercita meseria cu pasiune. Sa spunem ca el castiga foarte, foarte bine. Este foarte solicitat si isi iubeste meseria.
Totusi, sa spunem ca pe la varsta de 40 de ani, se imbolnaveste si nu-si mai permite sa profeseze. Probabil va mai lucra la un serviciu mai usor. Dar venitul lui s-a redus la mai mult de jumatate, fara ca el sa aiba vreo vina !
Concluzia ? Caratorii de galeti nu au nici un fel de siguranta. Ei sunt chiar foarte vulnerabili. Daca nu mai pot cara galeti, venitul se diminueaza sau chiar dispare complet. Caratorii de galeti se afla prinsi in capcana "timp contra bani": ei isi vand o cantitate de timp, contra unei cantitati de bani. Daca nu vor mai vinde timp, nu vor mai primi bani.
Gandeste-te: Daca sefii te concediaza, daca te imbolnavesti si nu mai poti sa iti profesezi meseria, daca o problema urgenta iti cere sa cheltuiesti toate rezervele de bani, daca maine ramai fara nici un ban, ai pregatita o ancora de salvare care sa-ti ofere protectie financiara ?
Singura cale pentru a avea siguranta adevarata este sa urmezi exemplul lui Pablo, adica sa construiesti conducte care sa-ti aduca un castig permanent, chiar si cand nu mai poti munci.
Dupa ce ai construit conductele, primesti bani fara sa mai vinzi timp, caci conductele functioneaza permanent, zi si noapte, in timp ce tu dormi, te distrezi sau calatoresti in jurul lumii.
Aminteste-ti ca serviciul iti asigura un castig temporar, iar o conducta iti asigura un castig permanent.
Poti sa incepi sa-ti construiesti propria "conducta" financiara cu ajutorul afacerii pe care ti-am propus-o in acest curs de educatie financiara. Prin intermediul acestei afaceri eu te voi ajuta sa isi construiasca o conducta, cu ajutorul careia sa devii un om LIBER.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu