28 de idei pentru orice decizie mare:

Articol scris de admin la 31 - Mai - 2012

0 Comment

Cele 28 de idei pentru orice decizie mare au fost preluate de pe pagina Facebook Adina Hriscu :

1. Inconjoarã-te cu oameni pozitivi, optimişti . Ei te vor ajuta sã creşti, sã te ridici , indiferent de circumstanţele în care te vei gãsi.
2. Obisnuieşte-te cu ideea cã în viaţã nimic nu este gratuit. Nu mai încerca sã obţii ceva fãrã a oferi nimic.. Este o pierdere de timp şi de energie, pe care le-ai putea folosi mai bine pentru a-ţi urma visul.
3. Trãieşte ziua de azi ca şi cum ar fi ultima din viaţa ta. Trateazã-i pe ceilalţi ca şi cum ar fi ultima lor zi.
4. Despicã obiectivele mãreţe în altele mai mici şi mai uşor de atins.
5. Obişnuieşte-te sã cauţi o sãmânţã a binelui în fiecare necaz, în fiecare întâmplare neplãcutã.
6. Decide sã faci orice este necesar pentru a-ţi realiza visul.
7. Devino conştient cã adevãrata fericire o gãseşti în tine. Ea este rezultatul gradului de control pe care simţi cã îl ai asupra vieţii tale. Ori de câte ori cauţi scuze pentru nereuşitele tale, pierzi controlul şi devii nefericit.
8. Trecutul tãu nu determinã viitorul tãu. Indiferent de câte ori ai eşuat, data viitoare poţi reuşi.Dacã nu mã crezi, citeşte biografia extraordinarului inventator Thomas Edison.
9. Nu te plânge de împrejurãri. Hotãrãşte sã îţi creezi propriile împrejurãri.
10. Fii gata sã plãteşti preţul succesului. Uneori acesta poate fi uriaş. Hotãrãşte dacã meritã sã îl plãteşti.
11. Urmeazã chemarea inimii, vocea interioarã care îţi spune în ce direcţie sã mergi. .
12. Sãrbãtoreşte fiecare victorie, oricât de micã.
13. Nu îţi trãi viaţa prin alţii. Fii eroul, personajul principal al propriei vieţi..
14. Priveşte mai puţin la la televizor. El îţi iroseşte mii de ore preţioase din timpul tãu pe care l-ai putea folosi ca sã îţi îmbunãtãţeşti viaţa.
15. Priveşte obstacolele ca pe o ocazie de a deveni mai puternic.
16. Fã ceea ce ţi-e fricã sã faci şi frica va dispare. A înfrunta frica se numeşte curaj. A fugi de ceea ce îţi e fricã se numeşte laşitate. Vrei sã fii o persoanã curajoasã sau laşã ? Este alegerea ta.
17. Focalizeazã-te pe obiective şi pe recompense, nu pe obstacole.
18. Nu lãsa ca opiniile altora sã devinã realitatea ta.
19. Atâta vreme cât nu abandonezi, mai ai o şansã de a reuşi.
20. Crede cã existã o ocazie favorabilã în fiecare obstacol. Sarcina ta este sã o gãseşti şi sã o fructifici.
21. Investeşte în tine însuţi. Cu cât eşti mai bun, cu atât rezultatele tale vor fi mai bune.
22. Ai credinţã cã eşti stãpânul propriului destin şi cã îţi poţi crea propriul viitor.
23. Aşteaptã-te la ce este mai bun. Tindem sã obţinem ceea ce aşteptãm.
24. Creazã o imagine clarã , ca de cristal, a ceea ce doreşti sã realizezi.
25. Disciplineazã-te sã te concentrezi pe soluţii, nu pe probleme.
26. Descoperã ce fac oamenii de succes din domeniu tãu şi fã aceleaşi lucruri ca ei
27. Oamenii de succes vorbesc despre şi gândesc la ceea ce doresc sã li se întâmple. Rataţii vorbesc despre şi gândesc la ceea ce nu doresc sã li se întâmple. Atragem lucrurile despre care vorbim şi la care ne gândim mereu.Tu la ce te gândeşti acum ?
28. Controleazã-ţi gândurile şi îţi vei controla viaţa.

Dacã vei accepta aceste sfaturi şi le vei pune în practicã hotãrât şi cu perseverenţã, vei fi uimit de realizãrile tale. Oamenii vor spune cã eşti norocos, dar norocul nu are nimic de a face cu aceasta.

TINU VERESEZAN-Dragostea bunicilor.flv

Tinu Veresezan - Mandra floare trandafir

Rusalii 2012 - traditii, obiceiuri si superstitii

Provenita de la latinescul Rosalia, Rusaliile s-au suprapus peste praznicul cres­tin postpascal al Cincizecimii, al Pogorarii Sfantului Duh.

Sarbatoarea Rusaliilor sau Pogararea Sfantului Duh este o sarbatoare crestina care se praznuieste in duminica de dupa 50 de zile de la Sarbatoarea de Paste. In aceasta zi Sfanta se comemoreaza coborarea Sfantului Spirit asupra ucenicilor lui Isus Hristos. Dupa pogorarea Sa asupra Apostolilor, Sfantul Duh a ramas pentru totdeauna prezent, viu si activ in Biserica crestina.
Crestinii sarbatoresc Rusaliile timp de 3 zile, in zona Moldovei (vezi aici Pensiuni Moldova) si a Transilvaniei (vezi aici Pensiuni Transilvania), 7 zile in zona Munteniei (vezi aici Pensiuni Muntenia) si a Olteniei (vezi aici Pensiuni Oltenia), iar in zona Banatului (vezi aici Pensiuni Banat), timp de 8 zile, fiind un prilej bun pentru o mica vacanta intr-o zona in care traditiile ne pot oferi un spectacol unic (vezi aici OFERTE RUSALII 2012).
In mitologia romaneasca, Rusaliile sau Ielele sunt considerate fiinte fantastice, considerandu-se a fi fiicele lui Rusalim Imparat. Nu se cunoaste originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular. Rusaliile, de altfel inzestrate cu puteri magice, indeosebi de seductie,  pot fi adeseori malefice, umbla in acele zile prin vazduh si pot provoca multe suferinte oamenilor: ii schimonosesc sau innebunesc pe toti cei ce nu le respecta zilele.

In Oltenia, legat de Rusalii este si faimosul  joc al Calusarilor, dans ritual specific oltenesc ce vine de la saritul peste foc pentru a scapa de iele.  Luni, in a doua zi de Rusalii, calusarii se duc la casele unde exista bolnavi in sat.  Dansul Calusarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit "Dansul Ielelor" ce i-a luat mintile, acesta fiind singurul leac. Dansul Calusarilor este un dans pastrat din vechimi care urmareste sa indeparteze vraja picurata peste cel sedus si sa puna pe fuga ielele.
In vremuri vechi, barbatii care umblau singuri noaptea, drumetii care riscau sa fie prinsi de magia noptii de Rusalii de catre Iele, purtau la brau usturoi, frunze de tei, pelin sau nuc, fire de busuioc, pentru indepartarea puterii misterioase a Ielelor .
In Banat, pentru a gonii Rusaliile, se organizeaza chiar si azi, in unele localitati, un ritual la care participa fecioare cu varste cuprinse intre opt si paisprezece ani. Dupa ce depun un juramant: „Am sa indeplinesc goana Rusaliilor pana voi iesi la hora si nimeni decat mine si ai mei sa nu stie, altfel Rusaliile sa ma pedepseasca”, acestea merg pe camp in vinerea dinaintea Rusaliilor si culeg flori din care impletesc cununi.
In noaptea de sambata, fetele se imbraca in alb si, fara sa scoata un cuvant, merg pe campul de unde au adunat florile si, dupa rostirea unui descantec ritualic: „Gonim lucrurile necurate, ca sa ne ramana vetrele curate, ca roadele de roua din cer picate”, isi pun cununile pe cap si danseaza vesele in hora.
In Ardeal, un obicei unic in tara de Rusalii se tine in localitatea clujeana Batin. Aici se organizeaza “Impanatul boului“, eveniment ce consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori.
 In fata parohiei, preotul satului il sfinteste, apoi da de baut participantilor. Boul este, la un moment dat, eliberat si, conform traditiei, o fecioara “il stapaneste”, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, in incurajarile asistentei. Potrivit datinii, fata se va marita intr-un an.
Pe Valea Gurghiului (vezi aici Pensiuni Mures) satenii sarbatoresc in fiecare an, dupa Rusalii, obiceiul numit “udatul nevestelor”. Conform traditiei, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sanatoase si mai frumoase.
In zona Brasovului, in satul Sona, ceata tinerilor ii colinda pe batrani.
In Bucovina, unde traditia se pastreaza mai bine, oamenii se duc la biserica pentru a sfinti crengi de tei si nuc, acestea simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, care s-a pogorat peste Sfintii Apostoli. Crengutele se agata apoi la streasina caselor sau la icoane. Ramurile de tei sfintite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinei.

Fa lucrul pe care crezi ca nu poti sa-l faci. Esueaza. Incearca din nou. Fa-l mai bine a doua oara. Singurii oameni care nu cad sunt cei care nu urca pe cablul de la inaltime. Acesta este momentul tau. Ia-l. Oprah Winfrey

4 emoţii pe care liderii le stârnesc la oamenii pe care îi conduc

Ceea ce urmează să citeşti nu vine din cărţi ci din practica.

Am avut ocazia să trec prin toate cele 4 stadii de leadership pe care vreau să ţi le descriu în continuare şi m-am ”ars” de câteva ori destul de urât…

… aşa că… sper că exemplele de mai jos să îţi fie de folos atunci când te afli în rolul de lider de echipă, comunitate sau organizaţie:

Pe scurt, sunt 4 stadii de leadership pe care eu le numesc:

1.formal
2.dictatorial
3.flexibil
4. autentic

Fiecărui stadiu îi corespunde o anumită stare emoţională din partea celor conduşi, iar această stare colorează viaţa de zi cu zi a oamenilor respectivi, indiferent că o conştientizează sau nu.

Pentru primul stadiu de leadership, starea oamenilor din echipă este INERŢIA.

Este cazul tipic al angajatuui care vine la birou pentru că ”trebuie” !… care în mod subconştient îşi detesta munca și/sau şeful şi care ”rupe poarta” cu 5 minute înainte de terminarea programului, nu neapărat pentru că are o strategie de fugă bine gândită ci pentru că în definitiv… aşa se procedează… (aşa e cultura firmei)

Al doilea stadiu este cel al liderului dictator, care îşi asumă prerogativele puterii dar nu şi responsabilitatea rezultatelor… aşa că alege să conducă prin frică, iar starea corespondenţa în rândul membrilor echipei este ANXIETATEA.

Anxioşii se simt ok să fie conduşi dar nu se simt ok să fie traşi la răspundere, aşa că ori de câte ori şeful îi critică dau vina pe alţii.

De fapt, întreaga cultură a firmei conduse de un lider dictatorial musteşte de bârfe şi înjunghieri pe la spate, la fel ca într-o piesă de teatru modern în care spectatorii devin actori prin rotaţie.

Membrii echipei trăiesc şi muncesc cu sabia lui Damocles deasupra capului şi singura lor distracţie este să constate persecuţiile celorlalţi de către şeful direct… asta până când le vine şi lor rândul…

Chiar dacă nu conştientizează acest joc permanent de-a şoarecele şi pisica, oamenii anxioşi din subordinea dictatorului au tendinţa să elimine tensiunea venită de deasupra dând vina pe alţii sau popular spus ”aruncând pisica în curtea vecinului”.

Soluţia ?

După mai bine de 15 ani de consultanţă şi training pot să afirm că în marea majoritate a cazurilor este mai eficient să schimbi lucrurile schimbându-te pe tine ca lider, decât să schimbi oamenii din subordine…

Din păcate,… prea puţini astfel de lideri au curajul să recunoască necesitatea transformării de sine, dată fiind însăşi poziţia în care se găsesc… cea de dictator.

Dacă reuşesc însă această trecere, ajung în postura de lideri flexibili şi aici lucrurile se schimbă radical, întrucât starea echipei trece de la anxietate la VIVACITATE.

Esența acestei stări este ruperea de ritm. Uneori oamenii sunt veseli, alteori trişti, uneori stresati, alteori relaxaţi… în orice caz, aceste fluctuaţii generează mai multe ocazii în care membrii echiei să îşi exprime creativitatea şi să îşi asume răspunderea…

Chiar dacă liderul mai are încă din când în când apucături dictatoriale, el simte instinctiv ca echipa poate înainta numai dacă acorda încredere şi îi ajută pe membrii ei să crească, iar asta îl obliga să se comporte diferit cu fiecare om în parte…

S-ar putea ca unii oameni din echipa să aibă nevoie de grijă, alții de încurajări ferme, alții de constrângeri iar alții de libertate creativă…

În fiecare caz, ştiinţa liderului flexibil constă în potrivirea comportamentului lui cu nevoile membrilor echipei în scopul evoluţiei grupului către scop.

Mai în glumă mai în serios, s-ar zice că de fapt abia acest stadiu de leadership este cu adevărat leadership…. celelalte două stadii iniţiale fiind mai mult educaţie dureroasă până când se şlefuieşte suficient spiritul de conducător…

Oricum ar sta lucrurile, există un al patrulea nivel de leadership la care orice om matur care conduce echipe ar trebui să năzuiască…

Este asumarea rolului de lider autentic.

Aici nu sunt prea multe lucruri de spus, dar sunt destule de făcut !

Liderul autentic inspira mai mult prin ceea ce este şi mai puţin prin ceea ce spune ori face.

Fiind un exemplu de urmat, el transmite o stare… un suflu inspiraţional către oamenii din echipa sa… şi îi invită în fiecare milisecundă să devină la rândul lor lideri.

De ce ?

Simplu !

Pentru că pe măsură ce devenim mai autentici, adică ne cunoaştem mai bine pe noi înşine, devenim conştienţi de adevărul fundamental că fiecare om are un rol de lider la un moment dat şi unul de membru al echipei în alte momente, iar forţa unei echipe constă în asumarea fără frică a acestor roluri în momentele cheie.

Dacă ne gândim la o orchestră de muzică simfonică, ori de câte ori un membru al acesteia interpretează un solo la instrumentul său, iar ceilalţi îl acompaniază, el îşi asumă rolul de lider.

În acele momente, el are nevoie de tot entuziasmul de care este capabil ca să sporească valoarea operei muzicale creată de echipa sa, dar acest entuziasm nu vine exclusiv din interior, ci din felul în care la repetiţii şi în celelalte spectacole membrii orchestrei se susţin reciproc sub bagheta dirijorului…

Ştiu că asta e o metaforă ”fumată” de mult în teoria leadershipului, dar liderii autentici nu se încurcă în metafore… ei doar le folosesc pentru a înţelege fenomene mai profunde.

În cazul de faţă, fenomenul profund este următorul:

Liderii autentici sunt dascăli !

Ei au înţeles că dacă fac suficiente ”repetiţii” cu oamenii pe care îi conduc, în clipa când echipa are de dat spectacol, entuziasmul operei create împreună va fi mult superior performanţei tehnice… şi de fapt o va susţine.

Aşa că te invit, drag prieten să faci următorul experiment:

Uită-te la diverse momente din trecutul tău, când ai fost pus în postura sa fii lider şi întreabă-te… care ar fi lecţia de învăţat din ele ?

Dacă ai fost în mod formal pus lider într-o cultură inertă, cum ai putea să faci saltul către leadershipul flexibil. Dacă ai fost uneori dictator, cum ai putea să devii flexibil, sau chiar autentic ?

Dacă eşti un lider flexibil, cum ai putea să îţi educi oamenii mai bine, ca să vă bucuraţi apoi împreună de reprezentaţiile pe care le oferiţi pe scenă ?

Clienţii, colegii, prietenii şi camarazii asta aşteaptă… Spectacole de scenă pline de entuziasm !

Să facem ce este necesar ca să le putem oferi, pentru că astfel îi vom inspira şi pe alţi semeni de-ai noştri să îşi pună în operă propriile reprezentaţii !

Inspiratie ! 

Sambata Rusaliilor

Sâmbăta dinaintea Praznicului Rusaliilor este închinată pomenirii tuturor moşilor de vară, adică a celor din veac adormiţi. Textul liturgic din Penticostar arată în chip lămurit faptul că sunt acum pomeniţi "creştinii care au adormit în credinţă: părinţi, strămoşi, bunici şi străbuni, fraţi şi prieteni, bogaţi şi săraci, împăraţi şi domni, pe cei de laolaltă şi sihaştri", pentru aceştia rugându-L pe Dumnezeu, astfel: "Odihneşte-i… unde sunt mulţimile tuturor drepţilor şi unde este sălaşul sfinţilor Tăi".

Alte texte din slujba acestei sâmbete arată că rugăciunea de pomenire a celor adormiţi se face şi pentru cei care au murit în împrejurări năprasnice: "Pe cei ce au sfârşit sfâşiaţi de fiare, Hristoase, şi pe care peştii i-au înghiţit, pe care cutremurul, surparea pământului ori prăpastia i-au îngropat … pe cei ce i-au ucis sabia, cuţitul şi focul, izbitura răutăţilor, despicarea stâncilor şi tâlharii, foametea şi ciuma", rugându-L pe Hristos Mântuitorul să-i izbăvească "de groaza cea de acolo", ca un milostiv, mântuindu-i "cu împărtăşirea şi cu bucuria" Sa.

Unii teologi ai Bisericii identifică în aceste exprimări liturgice şi pe sinucigaşi, adică pe cei care şi-au luat singuri viaţa, şi pentru care nu se face nicicând rugăciune în lăcaşul Bisericii, exceptând ziua aceasta a sâmbetei moşilor de vară. În accepţiunea acestor teologi, singurul moment din cursul anului liturgic în care se face rugăciune publică şi pentru sinucigaşi este această sâmbătă dinaintea Rusaliilor, ca un pogorământ de la regula bisericească statornicită, rugându-l pe Hristos să-i miluiască, izbăvindu-i şi mângâindu-i în groaza ce-i învăluie în iad, acolo unde sufletul lor se chinuieşte.

În sensul acesta, şi rugăciunea a cincea de la vecernia plecării genunchilor din Duminica Rusaliilor zice: "... şi la acest praznic, cu totul desăvârşit şi mântuitor, ai binevoit a primi rugăciuni de mijlocire pentru cei ţinuţi în iad, dându-ne nouă mari nădejdi că vei trimite uşurare şi mângâiere celor cuprinşi de întristări apăsătoare".

În sensul acestor rugăciuni şi mijlociri, deja invocate, credincioşii Bisericii noastre trebuie să ştie că în această zi a sâmbetei moşilor de vară au datoria creştinească de a-i pomeni pe toţi strămoşii şi moşii lor după trup, şi pe toţi cei din veac adormiţi, la Slujba Parastasului de obşte care se săvârşeşte în toate Bisericile Ortodoxe în această sâmbătă. Pe pomelnicele lor pentru slujba aceasta a Parastasului ei pot trece în această zi şi pe sinucigaşi, menţionând însă în dreptul numelui acestora chipul morţii lor (adică sinucigaş), pentru ca preoţii să poată să-i diferenţieze pe aceştia de cei adormiţi întru nădejdea învierii şi a vieţii celei veşnice, pentru cei dintâi "care plâng şi se chinuiesc, aşteptând mângâierea lui Hristos" (adică pentru sinucigaşi), rugând pe Dumnezeu "ca să îndepărteze de la ei toată durerea, întristarea şi suspinarea …"

Pomenirea aceasta a moşilor de vară are rostul de a-i învrednici şi pe cei adormiţi în dreapta credinţă de darurile Sfântului Duh, a cărui pogorâre o vom prăznui în ziua următoare, a Rusaliilor, aceasta întrucât lucrarea Duhului Sfânt nu-i cuprinde numai pe creştinii vii, ci se extinde şi asupra celor adormiţi, întrucât cei vii şi cei adormiţi sunt deopotrivă membri ai Bisericii Universale.