Colosseumul avea 50.000 de locuri

Destul de aproape ca număr de locuri de Arena Naţională din Bucuresti, cu diferenţa că uriaşul Colosseum a fost construit în Antichitate la Roma. Colosseum-ul era folosit pentru spectacolele gratuite pe care le ofereau conducătorii care aduceau în arenă spectacole comice dar şi gladiatori şi animale sălbatice sau organizau aici persecuţii asupra prizonierilor de război.

Construcţia clădirii a început în anul 72 d.Hr. la cererea împăratului Vespasian şi s-a încheiat 8 ani mai târziu, sub conducerea fiului lui Vespasian. Construcţia are o formă elipsoidală, cu o axă de peste 180 de metri lungime şi 150 metri lăţime, este cel mai mare amfiteatru al perioadei antice şi se poate vizita. Colosseum-ul a fost declarat una dintre cele 7 minuni ale lumii noi, după cum puteţi citi aici.

Pentru că avea o capacitate de găzduire uriaşă, sistemele de intrare şi de evacuare erau moderne, prin câteva zeci de puncte de acces. Astfel, fiecare roman care intra la spectacol primea un tichet pe care erau trecute zona, rândul şi locul unde trebuia să se aşeze.

Luptele gladiatorilor durau de dimineaţa până seara iar atunci când suprafaţa centrală se îmbiba cu sângele celor morţi un nou strat de nisip făcea posibilă continuarea luptelor. În momentul în care creştinismul s-a răspândit, jocurile gladiatorilor şi menirea Colosseum-ului ca loc pentru spectacole au încetat. Dovezile istorice arată că, atunci când vremea era caniculară, Colosseum-ul era acoperit cu o prelată, lucru pe care îl făcea o echipă de aproximativ 1000 de oameni. Prelata purta numele develarium.

Cateva lucruri pe care nu le stiai despre tine

Corpul uman este o masinarie grozava, plina cu fluide, cu chimicale in miscare, care se amesteca in continuu, masinarie care functioneaza cu precizie si o coordonare impecabila, producand totul, de la memorie la mucus, scrie livescience.com. Iata cateva dintre secretele modului in care functionam.

Pielea noastra are patru culori

Toate tipurile de piele, fara colorare, este de culoare crem. Vin apoi vasele de sange de la suprafata care adauga o nuanta de rosu. Un pigment galben pateaza panza. In cele din urma, melanina, creata ca raspuns la razele ultraviolete, apare ca fiind neagra. Toate aceste tonuri se suprapun in diverse proportii si produc culorile de piele ale oamenilor de diverse rase.

Lumea intreaga rade cu noi

La fel cum, daca umarim pe cineva cascand, ni se induce comportamentul si noua, dovezi recente sugereaza ca rasul este o sugestie sociala pentru imitare. Cand auzim un ras puternic este stimulata o regiune a creierului asociata cu miscariel faciale. Imitarea joaca un rol esential in interactiunea sociala. Semnale ca stranutul, rasul, plansul si cascatul pot constutui moduri de creare a unor legaturi sociale puternice in cadrul unui grup.

Creierul mare face sa avem prea multi dinti

Evolutia nu este perfecta. Daca ar fi fost, nu am mai fi avut masele de minte. Uneori, trasaturi inutile raman la nivelul speciilor care evolueaza, doar pentru ca nu fac rau. Maselele de minte nu au fst insa dintotdeauna o sursa de venit pentru stomatologi, ci un folositor al treilea set de molari pentru mestecarea carnii. Creierul uman s-a dezvoltat, la fel si structura maxilarului, dar gura a ramas supraincarcata de dinti.

Cilii celulelor misca mucusul

Majoritatea celulelor din corpul nostru au prelungiri care arata ca niste perisori si care se numesc cili. Acestia auta la indeplinirea unei mari varietati de functii, de la digestie la auz. In nas, cilii ajuta la transportarea mucusului din cavitatea nazala inspre gat. Vremea rece incetineste acest proces de drenaj, facand ca mucusul sa se acumuleze si sa ne „imbogateasca” cu maneci ingalate. Membranele naszale inflamate fac si ele ca nasul sa se infunde.

Pubertatea remodeleaza structura creierului 

Stim cu totii ca schimbarile hormonale din organism sunt necesare pentru a incuraja cresterea si a pregati corpul pentru reproducere. Dar de ce este adolescenta atat de neplacuta la nivelul trairilor? Hormoni ca testosteronul influenteaza dezvoltarea neuronilor in creier si schimbarile facute asupra creierului pot avea consecinte comportamentale numeroase. Asteptati-va la sentimente de neadaptare, apatie si slabe abilitati de luare a deciziilor, pe masura ce cortexul frontal se maturizeaza.

Mare parte din ce mancare este devorata de creier

Desi cantareste doar 2% din greutata totala a corpului nsotru, creierul cere 20% din oxigenul si caloriile ingerate. Pentru ca mintea noastra sa aiba mereu resurse, exista trei artere cerebrale care pompeaza mereu oxigen. Un blocaj sau o rupere la nivelul acestora infometeaza celulele creierului si afecteaza functionarea regiunii respective. Vorbim de un atac cerebral.

Pozitia corpului afecteaza memoria

Nu-ti mai aduci aminte cand sarbatorim 20 de ani de la casnicie, sotior drag? Pune-te intr-un genunchi. Amintirile sunt strans imbracate in simturi. Un miros sau un sunet ne poate aduce aminte de un episod indepartat al copilariei. S-a demonstrat recent ca trecutul revine in memorie mai repede si mai corect daca redam si pozitia corporala pe care o aveam in amintirea pe care o dorim sa o retraim.

 

Autor: Alina Negrutiu

Eruptia vulcanului Etna, vazuta de pe Statia Spatiala Internationala

Mitologia greaca plaseaza forjele lui Hefaistos sub muntele Etna si daca privim din acest unghi faptul ca Etna este unul dintre cei mai activi vulcani de pe Pamant inseamna ca zeii au treaba in continuare iar legendele Olimpului sunt mai mult decat istorisiri. In aceeasi mitologie regasim povestea monstrului Typhon, cel care avea o suta de capete si serpi pe trup, ingropat de catre Zeus sub muntele Etna pentru razvratire impotriva zeilor, Typhon chiar invingandu-l pe zeul cerului intr-o prima confruntare.

Poate asa se explica nervozitatea vulcanului din insula italiana Sicilia, primele eruptii presupunandu-se ca au avut loc cu o jumatate de milion de ani in urma, dovezi provenind si de acum 300.000 de ani si de acum 170.000 ori 15.000 de ani. Ba acum 8.000 de ani se presupune ca a generat si un imens val tsunami in Mediterana, pentru ca istoria recenta sa consemneze eruptii in fiecare an din 2001 pana in 2008 si din nou in ianuarie 2012. Cu toate acestea lumea continua sa traiasca in preajma vulcanului, pamantul bogat in nutrienti fiind excelent pentru agricultura, vinificatie si livezi cu pomi fructuferi.

Iata in fotografia de mai jos imaginea unei eruptii a vulcanului Etna, surprinsa de pe Statia Spatiala Internationala in timp ce survola Sicilia chiar in timpul eruptiei. Click pe imagine pt fotografia intreaga.

Sanzienele sau Dragaica

Sanzienele sau Dragaica, sarbatorite pe 24 iunie, reprezinta sarbatoarea iubirii si fertilitatii, fiind urmate de o noapte magica.

Obiceiurile legate de Sanziene se pierd in negura timpurilor. Sunt datini autohtone, al caror nume originar dac s-a pierdut. S-a pastrat cel roman Sanziana, de la Sancta Diana (care circula si azi in Ardeal) si cel slav Dragaica (care a venit mai tarziu si care circula in Muntenia si Oltenia).

Sanzienele ies la dans si cine le vede ramane mut

Sanzienele sau Dragaica, cum mai este denumita in popor, (sarbatorite pe 24 iunie, de ziua nasterii lui Ioan Botezatorul) este o sarbatoare in care se celebreaza dragostea si fertilitatea, se culeg plante de leac si pentru descantece.

In noaptea magica de Sanziene (23-24 iunie) se spune ca ielele ies la dans, in padure, iar cine le vede ramane mut sau innebuneste.

Cine vede ielele dansand in padure ramane mut

Ielele sunt niste fecioare cu mare putere de seductie si puteri magice. Se crede ca locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, pe maluri de ape sau la raspantii si apar noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase, dansand goale, cu parul despletit si clopotei la picioare. Se spune ca locul pe care au dansat fetele ramane ca ars de foc, si nimic nu mai creste pe acel loc.

Sanzienele sunt niste zane foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii, se prind in hora si dau puteri magice plantelor.

Sanzienele sunt plante cu puteri magice

Daca sunt sarbatorite cum se cuvine, ele fac culturile sa rodeasca, dau prunci sanatosi femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele si tamaduiesc bolnavii. In schimb, daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara si devin asemenea zanelor rele cunoscute in popor drept iele sau rusalii.

Sanzienele sunt plante cu flori galbene-aurii si placut mirositoare. Cresc prin livezi, pasuni, margini de paduri si poienite. Insotite de muzica si chiuiturile flacailor, fetele aduna "florile de Sanziene" sau "iarba Sfantului Ion" in buchete, fac colane si impletesc cununi circulare si cruciforme sau le strang in buchetele. Aceste coronite si buchete sunt aduse in sat, unde sunt asezate pe porti, usi, ferestre, pe suri, pe stupi si chiar in straturile de legume, in credinta ca ele vor ocroti casa si gospodaria de puterea fortelor malefice, aducand totodata noroc, sanatate si belsug oamenilor, animalelor si semanaturilor (vor inflori ca Sanzienele).

In Noaptea de Sanziene iti poti afla ursitul

Sanzienele erau socotite uneori de tinerele fete si un mijloc de a-ti afla ursitul, cat si timpul cand se vor marita.

Cununile barbatilor, impletite in forma de cruce, iar cele ale fetelor in forma de cerc, sunt aruncate pe casa. Daca jerbele se opresc pe acoperis, e semn de nunta, iar daca nu, ursitul sau ursita mai trebuie asteptati.

Fetele isi pun flori de Sanziene neimpletite sub capatai. In acea noapte, ele isi vor visa ursitul. Daca va fi purtata in par sau in san de fecioare sau tinere neveste, acestea vor deveni atragatoare si dragastoase. Inainte de rasaritul Soarelui, fetele si flacaii se apropie de ocolul vitelor. Cununile sunt aruncate in coarnele vitelor. Daca gingasa coronita se opreste in cornul unei vite tinere, fata se va marita dupa un tanar, iar daca se opreste in cornul vitei batrane, ursitul va fi om in varsta.

Traditia mai spune ca atunci cand doi tineri se iubesc si vor sa nu se mai desparta in veci, trebuie sa faca baie-n mare, in aceasta noapte, chiar si cateva clipe, si pot fi siguri ca dragostea lor ii va lega toata viata.

Data de desfasurare a Dragaicei (jocul este atestat in sudul si estul tarii unde Sanzienele se numesc Dragaice) este fixa, 24 iunie, in imediata apropiere a solstitiului de vara, cand, dupa credinta populara, soarele joaca de bucurie in momentul rasaritului.

De la preotesele romane ne-au ramas sarbatorile agrare, de solstitiu, si credintele legate de plantele numite sanziene, cu care isi impodobeau templele sau le foloseau in ritualurile pentru dragoste. Caci aduceau prosperitate in camp, in casa sau omului ce le purta; exact aceelasi credinte le-am preluat si noi. Biserica crestina le-a combatut, fiind pagane, dar apoi le-a acceptat (oamenii nu renuntau nici la sarbatoare, nici la magiile care o insoteau) si le-a mutat in ziua de 24, pentru a o asocia Sfantului Ioan Botezatorul.